Vān?ta (sau p?tl?gea
vān?t?) (Solanum melongena)
este o specie a genului Solanum,
originar? din India
de sud ?i Sri
Lanka. Este o plant? anual?, care are o
īn?l?ime de 0,4-1,5 m, de obicei spinoas?, cu frunze mari,
lobate, lungi de 10-20 cm ?i late de 5-10 cm. Floarea este alb?
spre purpurie, cu o corol? cu cinci lobi ?i stamine galbene. Fructul este unul c?rnos,
cu un diametru de 3 cm la plantele s?lbatice (?i mult mai mari la cele
cultivate), care con?ine numeroase semin?e
mici ?i moi.
Este
o plant? de cultur? important?, crescut? pentru fructul ei alb sau violet. A
fost cultivat? īn ??rile din Asia de sud ?i de est īnc? din preistorie, dar se pare c? a fost
cunoscut? de c?tre lumea occidental? acum nu mai mult de aproximativ 1500 de
ani. Numeroasele denumiri arabe
?i nord-americane penru ea, ?i lipsa de nume grece?ti ?i romane antice, arat?
c? a fost transportat? prin Marea Mediteran? de c?tre arabi la īnceputul Evului Mediu.
Plantele
care sunt cultivate īn Europa ?i America
de Nord ast?zi sunt elongate, ovoidale, lungi de 12-25 cm ?i late de 6-9
cm, avānd coaja violet īnchis spre indigo. O mai mare varietate īn ceea ce
prive?te forma, m?rimea ?i culoarea apare īn India ?i īn alte
p?r?i din Asia.
Acolo, plantele cultivate seam?n? foarte mult cu ou?le de g?in? din punct de
vedere al m?rimii ?i al culorii; culoarea poate varia de la alb, la galben,
ro?u, violet sau indigo. Unele dintre ele sunt colorate īn degrade, de la alb
la tulpin? pān? la violet aprins sau indigo, chiar negre; de asemenea, exist?
plante total albe. Vān?ta chinezeasc? are o form? de castravete
mai īngust ?i pu?in curbat. Numele de 'plant? ou' dateaz? din anii 1700,
cānd majoritatea europenilor cultivau plantele care erau albe-g?lbui ?i sem?nau
la form? ? m?rime cu un ou de gāsc?.
Fructul
crud nu are un gust prea pl?cut, dar atunci cānd este g?tit, devine fraged,
ob?ine o arom? complex? ?i o textur? interesant?. S?rarea, iar apoi stoarcerea
sa ajut? la eliminarea aproape total? a gustului amar. Este folositoare pentru
buc?t?rie datorit? capacit??ii sale de a absorbi o mare parte din gr?simile de
g?tit, f?cānd posibil? realizarea unor preparate savuroase. Pulpa fructului
este fin?; numeroasele semin?e
sunt moi ?i (ca ?i īn cazul tomatei) sunt comestibile.
Vanata
este foarte perisabila si trebuie sa fii foarte atent la felul in care o
pastrezi. Vinetele sunt sensibile atat la caldura, cat si la frig. Trebuie
pastrate la o temperatura de 10 grade Celsius.
Pastreaza vinetele netaiate si fara a le fi spalat inainte in frigider, intr-o
punga de plastic, dar doar pentru cateva zile.
Retete:
Vinete
portugheze
Ingrediente:
3-4
vinete frumoase
150
ml ulei
1
lingura unt
150
gr. brinza telemea
2
buc. ceapa
500
gr. rosii
2
linguri faina
2-3
catei de usturoi
o
lingurita zahar
o
foaie dafin
cimbru
o
lingura pesmet
sare, piper.
Mod
de preparare:
Vinetele
se spala si se taie felii groase de 1 cm, se presara cu sare si se pun la scurs
prin presare, lasindu-le sa stea circa 30 min. Separat, se infierbinta uleiul
in care se prajesc cepele taiate marunt, se adauga rosiile decojite si taiate
felii, usturoiul taiat, frunza de dafin, cimbrul, zaharul, sarea si piperul. Se
fierbe inabusit circa 30 min., pina cind sosul se ingroasa indeajuns. Vinetele
se dau prin faina si se prajesc usor in ulei pe ambele parti. Dupa ce se
raceste, sosul se trece printr-o sita. Intr-un vas de Jena se pun citeva felii
subtiri de brinza peste care se pun felii de vinete; se mai toarna putin sos,
apoi din nou se pun felii de brinza, vinete si sos pina se termina totul. Peste
ultimul strat de sos se presara brinza rasa amestecata cu pesmet. Se stropeste
cu unt si se da la cuptor la foc iute.
Se servesc calde.
